Romanul grafic Maus e o dramatică poveste despre Holocaust spusă pe două planuri – unul al supraviețuitorului de la Auschwitz și Dachau, celălalt al fiului său, care încearcă să îi afle povestea. Maus este primul roman grafic care a câștigat un premiu special Pulitzer (1992). În România e editat integral de Editura Art, și traducerea e făcută Cristian Neagoe.
Maus are 12 capitole, publicate între 1973 și 1991 – un interval suficient de mare încât romanul grafic să devină el însuși erou în romanul grafic în sine.
Romanul de debut al lui Alexandru Lamba este un hard SF ciudat și interesant, dar care își ratează complet cam toate obiectivele. Să începem însă cu lucrurile bune.
Povestea e spusă din perspectiva eroului principal, Erig, un actor de teatru capabil să comunice telepatic cu persoana pe care o iubește – și Pământul investește într-un proiect de cel puțin 400 de ani (200 dus, 200 întors) care se centrează în jurul acestei abilități a lui de a comunica.
„Arhanghelul Raul” este probabil cea mai amuzantă poveste pe care o să o citiți anul acesta, E povestea unui creativ român care moare și e trimis din Iad după niște beri. Sau despre o armată a nașilor de tren care se luptă cu creaturi pandimensionale. Sau despre drojdierul timpului, omul care își caută iubita în fiecare schimbare de direcție a universului.
Sau, v-ați prins voi. E o poveste complexă, cu o mulțime de idei amuzante în spate, genul ăla de poveste la care râzi la fiecare paragraf.
Nu plănuisem să iau cartea lui Adi Hădean, M-am lovit de ea în ultima vizită a mea prin București, obosit după o zi întreagă de conferințe, chiulind la sesiunea de dimineață de la a doua zi. Am intrat în Cărturești, era în standul de onoare, vreo 20 de exemplare gata semnate. M-a amuzat ideea, așa că am și dat un tweet pe tema asta.
Nu urmăresc televiziunea, dar auzisem de la prietenii mei că Masterchef ar fi o mare treabă, și auzisem lucruri bune când Adi Hădean a acceptat să participe la Masterchef România.
Un extraterestru este trimis pe pământ să ia locul unui profesor de matematică ce a descoperit rezolvarea unei probleme foarte importante de matematică. Acesta are probleme mari să se adapteze la viața pe pământ – prima aventură e să alerge gol pușcă printr-un campus universitar, asta după ce a fost lovit de o mașină și a luat lecții de viață de la revista Cosmopolitan. Pentru un extraterestru a cărui gândire se învârte în jurul matematicii, pământul e năucitor, ilogic și confuz – și acesta e doar începutul.
Când creatorul unui sistem VR MMO numit OASIS (SISAO în varianta românească) moare își lasă ca moștenire controlul asupra jocului celui care va reuși să descifreze enigmele pe care le-a ascuns în cadrul jocului. Wade Watts, un adolescent, e primul care să treacă de prima poartă concepută de James Halliday. E însă urmărit de reprezentanții unei corporații malefice ce dorește să pună stăpânire pe joc, care a devenit o platformă universală de comunicare.
Am auzit de Claymore acum câțiva ani când căutam ceva anime-uri bune. Pe-atunci am dat peste un generic de la Claymore, și mi-a plăcut ideea foarte mult. Adică ce să nu-ți placă? E vorba despre tipe mișto cu săbii enorme cu care se pun pe tăiat monștri.
Cam așa. Seria a fost publicată între 2001 și 2014, și a fost strânsă în 27 de volume. În 2007 s-a făcut un anime după primele 11 volume – cel de care vă povesteam.
Un roman SF care a insistat să fie rusesc despre comunism și feudalism, sau invers.
După ce s-au rezolvat toate problemele antropologice și sociale pe Pământ, comuniștii trimit în alte lumi observatori care să ajute populația să evolueze la nivelul lor de civilizație. Romanul e povestea unui astfel de observator care nimerește în mijlocul unei societăți feudale brutale care elimină toți oamenii care știu să citească (romanul precede cu 4 ani Khmerii Roșii) și care apoi trece printr-o răsturnare de regim dramatică.
În lumea de azi, un om de știință descoperă o cale de a păși în universuri paralele. Soluția e simplă și e dată la liber, pe internet: trebuie compus un circuit pe care îl alimentezi cu un cartof. Așa că oamenii, sătui de viețile pline de limitări și îngrămădite în metropole renunță la viața curentă și pleacă în acele universuri paralele – unii la un univers sau la zece universuri distanță, alții la o sută de mii de universuri distanță, departe de lumea Datum, originară.
„Flash-uri din sens opus” e evenimentul editorial al începutului de an, dacă e să mă iau după entuziasmul Facebook-ului. O carte cu povești cu polițiști de la rutieră și cu povești din trafic nu are cum să nu prindă – să nu uităm că până la urmă radiourile există pentru că există în România o puternică cultură a traficului auto. Cartea lui Marian Godină e această cultură transpusă în literatură și e imposibil să nu aibă succes.