Alegerile americane (2020)

Glumeții de pe net observă cu stupoare că oamenii sunt mai interesați de alegerile americane decât de lucruri care îi influențează în mod direct. Nu mai găsesc tweet-ul, dar spunea cineva ceva de genul: „cetățenii europeni nu știu diferența dintre comisia europeană și parlamentul european, dar știu cine e ales din Michigan în Congresul American” (am găsit sursa, eram pe-aproape). Da, pare foarte corect. De ce suntem atât de preocupați de alegerile americane? Explic mai jos, nu înainte de a rezolva prima dilemă: Comisia e ce are UE pe post de executiv, Parlamentul e ce are UE pe post de legislativ.

Glumeam și eu zicând, tot pe twitter, că:

Felul în care suntem interesați în România de alegerile din SUA îmi amintește de felul în care sunt interesați de alegerile din București diverși oameni cu buletin de provincie.

— Dorin Lazăr (it/its) (@dorinlazar) November 5, 2020

Și cred că în mare cam asta e. Suntem direct interesați de ce se întâmplă în alegerile americane pentru că încă trăim sub hegemonia culturală a Statelor Unite. Importăm idei despre cultură, feminism sau rasism din Statele Unite, urmărim seriale nord-americane (chiar, ați observat că serialele bune din anii ‘90-‘00 s-au stricat aproape instantaneu în ‘08?), intelectualii noștri se ciomăgesc pe teme de neoconservatorism importat din SUA vs. ultra-progresism. O țară cu școli cu WC-uri în curte are discuții pasionate despre problemele libertățile negrilor din SUA.

Mai mult, libertățile noastre sunt controlate și informațiile manipulate, prelucrate, discuțiile polarizate de platformele americane. De exemplu, în Brașov primarul proaspăt ales, Allen Coliban, comunică bisăptămânal cu cetățenii mijlocit de platforma lui Mark Zuckerberg și e mereu în pericol de a fi suspendat și comunicările să îi devină inaccesibile pentru că a călcat sensibilitățile vreunui algoritm conceput în California.

Deci da, suntem interesați de soarta SUA cam la fel de tare cât ei nu sunt interesați de soarta noastră. E important că în SUA se luptă un PSD condus de un Vadim cu un PSD condus de un Iliescu. Nu de alta, dar sub Trump o să avem spațiul public românesc umplut de patriarhi mai ortodocși ca Daniel, și sub Biden o să avem cretinuți ca Dohotaru care mănâncă din gunoi ca să arate că sunt eco. Măcar să știm exact încotro ne-ndreptăm.

Aș vrea să cred că după ce trec aceste alegeri vitriolul social-media va fi ceva mai redus. Din păcate, singurul lucru pe care îl știu sigur este că pentru noi, ca români, ca europeni, urmează ani în care va trebui să ne recâștigăm independența din punct de vedere cultural, sau să cădem în plasa următorului conflict dintre Donald, AOC, Xi sau Vlad.

De fapt, n-aveam nimic de zis.