Mi-e dor de programele de sfârșit de an

Când eram mic a doua jumătate a lui decembrie era dedicată uitatului la televizor și urmăritului de programe speciale care recapitulau întregul an. Evident, ce mă interesa pe mine erau topurile de muzică - urmăream cu mare poftă fiecare top de la fiecare televiziune, MTv era obsedat de rock-ul alternativ, VIVA de muzica dance, dar găseai și topuri pe genuri muzicale. În plus, când aveam chestii de făcut puteam foarte bine să ascult și topurile de la radio - când încă mai prindeam Radio 1 aproape că puteam să ghicesc ce lucruri au de zis fiecare DJ în parte (Radio Brașov nu mi-a generat același gen de relație parasocială, probabil pentru că deja mă maturizasem și eu).

Și dacă în timpul anului erau cam obositori oamenii care interveneau peste piese, la topurile de final de an comentariile erau binevenite - o recapitulare a anului, cu context uneori spicy adăugat de DJ sau VJ. Vorbeau despre muzică (sau filme) cu context, arătau o evoluție, comentau despre genuri, influențe.

Și văzusem acum vreo câteva luni un articol despre cum tinerii nu mai consumă muzică la fel ca generația mea, că muzica nu mai are nicio greutate emoțională. Și acum, când zilele sunt scurte, noaptea lungă și mai mult ca niciodată avem nevoie de căldură în suflet și de emoții lăsate la macerat și consumate lent, cred că am înțeles de unde deconectarea asta puternică față de muzică.

Nu topurile sunt importante, ci faptul că lipsa unei retrospective îmi spune că-mi lipsește o conexiune culturală pe care în trecut o făceam, și acum îmi dispare. Poate o să-mi recomandați un top anume, nu știu ce radiouri sau televiziuni mai există și mai fac astfel de programe - problema este că nu aș putea să mă conectez cu acele programe pentru că nu m-am conectat de-a lungul întregului an. Muzica nu mai îmi spune foarte multe, pentru că multă e prima oară când o aud.

În lumea „conținutului” împins de algoritmi îmi dau seama că am nevoie de un alt tip de conexiune cu arta. O conexiune mai personală, mai umană. Nici nu mă deranjează algoritmul, dacă algoritmul ăla e gândit de un om care vine și-mi explică ce a gândit el acolo. Și dacă îmi pasă vag de părerea acelui om.

Nu prea știu cine face așa ceva în România. Văd că la KissFM Andreea Berghea întreține un top 40 care nu prea are legătură cu nimic - văd că una din piese din top 10 este „Corina” de la BUG Mafia care a fost lansată acum 7 luni și pe care nu o mai auzi pe nicăieri (și care e, obiectiv vorbind, slabă). Probabil nu m-aș conecta la piesele pe care le pun ei în top, dar nici nu știu de alternative. Bănuiesc că să ții topul de la KissFM nu e o meserie bănoasă.

În fine, Asta îmi lipsește mie. Asta nu înseamnă că nu există oameni care se conectează cu genul ăsta de programe la sfârșit de an. Mie îmi lipsește, era într-o vreme genul de distracție favorit al meu (să citesc o carte în timp ce ascult topurile muzicale) dar bănuiesc că acum aș avea prea multe conflicte cu gusturile altora ca să mai fiu deschis la așa ceva.