Oamenii nu știu ce sunt drogurile

Nu s-a schimbat nimic de anul trecut când discutam despre interzicerea drogurilor. Da, sigur, am avut un accident absolut înfiorător căruia i s-a făcut promovare la greu, inclusiv cu poze de la fața locului. Da, îl avem pe Cătălin Țone care a devenit vedeta luptei antidrog luptând cu faptul că la un concert unde toată lumea era prezentă cu acordul părinților semnat (obligatoriu), s-au folosit cuvinte urâte, gen „țiganca” pe care le învață copiii. Dar, după cum vă spuneam și anul trecut, România nu vorbește serios despre lupta anti-drog dacă nu vorbește despre drogul care încă face cele mai multe victime în România: alcoolul. Și sunt câteva considerații de luat în seamă - o să mă opresc la două probleme:

Campania antidrog e despre polițiști care-și apără protejații

Poate nu e clar ce se întâmplă cu noua campanie de presă anti-drog, așa că vă pot ajuta. Ecuația e destul de simplă - există un val din ce în ce mai puternic care vorbește despre legalizarea drogurilor, care lovește în interesele polițiștilor care protejează traficul de droguri pentru că traficul de droguri nu poate exista fără supravegherea și cunoștința Poliției.

Poliția cunoaște foarte bine unde se face trafic de droguri la tine în oraș, și cunoaște și cine anume face trafic de droguri la tine în oraș. Traficul de droguri are loc sub protecția Poliției, și legalizarea drogurilor sub o formă controlată ar lovi puternic în interesele polițiștilor. Să nu credeți că avem polițiști ca Gene Hackman în Filiera Franceză, care se bat cu infractorii, sau se luptă cu superiorii pentru a putea elimina mizeria de pe străzi - nu e cazul; la noi șeful poliției merge la chefuri cu infractorii. Sunt atât de multe știri despre polițiști care chefuiesc cu infractori încât te întrebi dacă nu cumva treaba asta e în fișa postului.

Capturile? „Am prins un individ cu 20 de grame”. Cea mai mare captură de droguri din România a fost prinsă chiar acum două zile, e vorba de un milion de comprimate „de ceva”, care nici măcar nu ajungeau în România, ci erau duse spre Suedia. Când vedeți capturi record de la DIICOT o să le vedeți mereu că sunt operațiuni cu colaborarea autorităților judiciare din alte țări, asta în caz că vă flutură pe la nas un aer de euroscepticism, și credeți că autohtonismul e ăla care vă salvează.

Între timp, copii de 19 ani nu au nicio problemă să stea cu nasul în droguri toată ziua. Să fie prinși de poliție și lăsați în pace pentru că sunt fiul lu’ tata. În fond, dacă vrei să meargă treaba nu poți să deranjezi clienții, nu?

Românii nu știu ce sunt drogurile

Într-un sondaj recent 16% din români sunt de acord cu legalizarea drogurilor ușoare, și 76% se pronunță împotrivă. În același timp 66% cred că nu cunosc pe nimeni care consumă droguri în timp ce beau un pahar de țuică „ca să doarmă mai bine”. Mai mult, și poate și cel mai interesant, generația care are între 51 și 65 de ani crede că consumul de droguri a luat amploare mult prea mare în România - 69% din ei sunt convinși că românii se droghează pe rupte față de 12% care cred că nu e un fenomen diferit față de alte țări.

Așa că hai să enumerăm câteva droguri (sau substanțe psihotrope, cum le mai place oamenilor să zică) pentru generația 51-65, dar și pentru toți ceilalți, dacă tot sunteți pe pagina mea. Substanțele psihotrope sunt, în principiu, substanțe care au efect asupra psihicului. Am mai auzit și expresia „substanță psihoactivă”, sau „stupefiante” - o listă de substanțe pe care nu ai voie să le consumi înainte de a conduce o mașină este dată în ordinul 87 din 2003. Dar lista asta de substanțe este o listă care ar putea foarte bine să fie incompletă (nu există inovație în droguri din 2003?) și nu include lucruri importante precum alcoolul și derivați din alcool. Așa că hai să adăugăm pe lista de droguri câte ceva, substanțe care pot crea dependență, care afectează funcțiile psihice cu efecte pe termen scurt sau lung.

1. Alcoolul, desigur, e cel mai răspândit drog, și face mai multe victime decât orice alt drog cunoscut de om. Numărul de accidente auto, de crime, de violențe făcute sub influența alcoolului este atât de mare încât efectul devastator al acestui drog nu poate fi calculat. Alcoolul este foarte dificil de interzis - ușor de obținut (fermentarea fructelor), ușor de ascuns, și mai ales, alcoolul are o sumedenie de alte utilități în prea multe alte domenii.
2. Cofeina și variația ei, teina (e aceeași moleculă, diferă doar concentrația și felul în care ajunge să fie ingerată). Foarte multă lume bea cafea/ceai ca parte din rutina zilnică, pentru efectul stimulant, învigorator al moleculei de cofeină. Cofeina are însă și efecte negative: creează dependență, și, ca orice drog stimulant, la un anumit timp după consum are loc o cădere, o deteriorare a capacității de funcționare a individului, acel „nu pot să funcționez fără o cafea”.
3. Tămâia și mirul - Tămâia e rășina arborelui Boswellia și e cunoscută ca reducând anxietatea, deci cu efect psihotropic, care se poate consuma direct sau prin inhalare (ardere). Mirul e un analgezic, și cunoscut pentru faptul că produce „sentimente plăcute”.
4. Există curente de opinie care vor să pună eticheta de drog și pe zahăr - și dacă ne uităm la efectele lui, putem spune că zahărul ar putea avea efecte asupra psihicului. Ca societate nu avem o atitudine matură față de zahăr, și vocile recente care vor să pună taxe pe sucurile zaharate și alte alimente cu concentrație foarte mare de glucide merg în direcția limitării puterii industriei alimentare care controlează mâncarea marii majorități a populației. În fine, pe lângă zahăr, MSG e următorul posibil drog de pe listă, adică substanța activă care dă gust ciorbei pe care o mănânci.

Desigur, există grade de pericol. Probabil zero pericol să nu poți conduce mașina după ce ai mers la biserică sau ai mâncat dintr-un Snickers, dar nu vorbim despre ce substanțe poți folosi înainte de condusul mașinii, ci despre ce substanțe îți influențează funcțiile psihice.

Campaniile antidrog și pro-legalizare dezinformează

Poate cel mai deranjant aspect e că și campaniile antidrog și cele pro-legalizare dezinformează. Primele creează impresia că orice „drog” este rău, indiferent de context și situație. Cele pro-legalizare mint în legătură cu cât de sigure sunt „drogurile ușoare”. Adevărul e undeva la mijloc, și, ca și în politică, suntem prinși între lătrăi care dezinformează și de o parte și de cealaltă a conversației.

Există utilizări pozitive ale canabisului sau amfetaminelor în tratamentul anxietății, respectiv al deficitului de atenție. Multor oameni cu dureri cronice li se interzice accesul la o modalitate simplă de a lupta cu acele dureri (canabisul) pentru că insistăm să fim mai catolici decât papa, în același timp ciroză? Pune niște țuică de prune peste ea, sănătate curată!

Așa că discuția despre droguri e imatură și prost argumentată în mod constant. Nu putem să vorbim cinstit despre motivul pentru care oamenii recurg la droguri. Sau despre sănătatea mintală a populație generale, care e principalul motiv pentru care oamenii se aruncă în brațele drogurilor. Poate la anul, la Ierusalim.

PS: Am uitat de pe listă un drog destul de răspândit, dar care a decăzut din punct de vedere moral, și e acum văzut cu oarecare suspiciune. Nicotina, din tutun, e un caz ciudat. Cumva aveam în cap și tutunul, dar mi-a ieșit din minte și din lista făcută mai sus, nu de alta, dar mi se pare că e mai puțin periculos pentru societate (nu pentru individ), și în același timp THC-ul parcă sare mai tare în evidență în discuție decât nicotina. Oricum, mulțumesc celui care mi-a reamintit de tutun.